Comuna Păltinoasa se află situată pe DN 17, la 28 km de reşedinţa de judeţ, municipiul Suceava şi este compusă din două sate: Păltinoasa şi Capu Codrului. Distanţa dintre satele componente (din centrul satului Păltinoasa până în centrul satului Capu Codrului) este de 4 km. Suprafața comunei este de 3.670 ha. Comuna este situată pe versantul stâng al Văii Moldovei, la contactul dintre Obcinile Bucovinei (în vest) și masivul piemontan al Ciungilor (în est). Comuna Păltinoasa are ca vecini : – la nord, teritoriul comunei Pârteștii de Jos; – la vest, orașul Gura Humorului; – la est, comunele Ciprian Porumbescu si Drăgoiești. – la sud, comuna este delimitata de apele râului Moldova, ce o despart de comuna Capu Câmpului.
Comuna Păltinoasa s-a dezvoltat de-a lungul drumurilor străvechi de legătură, ce uneau Moldova cu Transilvania și Maramureșul. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare, în aceste locuri au fost aduși coloniști din ținutul Orheiului (ei lucrau catarge pentru vapoare, ce se transportau în Veneția). Astfel, câteva familii au adoptat numele de „catargeni” iar partea de nord-est a satului Capu Codrului este denumit Catargeni. Satul Păltinoasa este mult mai nou decât Capu Codrului, actul de formare datând de la începutul secolului XVIII. Ca tradiții populare în aceasta comună se păstrează obiceiurile și meșteșugurile străbune: țesutul covoarelor, cergilor, prosoapelor, curelăritul, împletitul nuielelor.
În timpul războaielor turco-austriece, cât si în urma deselor răscoale împotriva stăpânirii habsburgice când un număr mare de români si nemţi de prin părţile Maramureșului si Năsăudului s-au refugiat prin locurile acestea punând baza unei noi așezări ce au numit-o Păltinoasa, impresionaţi fiind de pădurile de paltini de pe versanţii văii Bucovăţului. Până în anul 1951 satul Păltinoasa a făcut parte din comuna Capu Codrului, judeţul Câmpulung, după care centrul de comună s-a mutat la Păltinoasa.
Activități economice
Așezată la răscruce de vechi drumuri comerciale ce legau Cetatea de scaun a Sucevei de ţinuturile Ardealului pe Valea Moldovei, comuna Păltinoasa a cunoscut încă din secolul al XVIII-lea o dezvoltare prosperă. Beneficiind de prezenţa pădurii care le-au oferit nu numai adăposturi dar si hrană, oamenii acestor locuri au ţinut să-și valorifice bogăţiile încă din timpuri străvechi. Astfel, meșteșugul lucrului la pădure s-a transmis din generaţie în generaţie până în prezent. În ciuda acestui aspect, activitatea economică principală a comunei rămâne creșterea animalelor iar pe plan secundar situându-se agricultura și munca pădure. Agricultura care se desfășoară în comuna Păltinoasa este reprezentată în procent de 85% de creșterea animalelor. Beneficiind de condiţii optime de desfășurare a acestei activităţi, creșterea animalelor reprezintă pentru majoritatea familiilor sursa esențială de existenţă. Cu toate greutăţile privind valorificarea producţiilor animaliere, această îndeletnicire strămoșească nu este încă abandonată. Producţia vegetală este puţin reprezentativă deoarece condiţiile pedoclimatice ale zonei sunt improprii pentru o parte din specii. Terenul agricol pe care îl deţin cetăţenii este dispersat în parcele mici și foarte mici. Principalele specii cultivate sunt: cartofi, porumbul, ovăz, orz, grâu, secară, legume.
Turismul local
Comuna Păltinoasa este înconjurată de frumoase păduri de fag, molid și paltin, fiind străbătută de râul Moldova. Această îmbinare de forme și culori creează peisaje atrăgătoare pentru relaxarea, recreerea și vizitarea acestor locuri de către turiști. Obiectivul cel mai important ce poate fi vizitat în comună este monumentul istoric din satul Capu Codrului, ridicat în cinstea eroilor neamului românesc.
Comuna Păltinoasa, situată în centrul geografic al judeţului Suceava, deţine o poziţie strategică pentru accesarea tuturor traseelor turistice ce au ca scop vizitarea mănăstirilor cu frescă exterioară şi a celorlalte obiective din această parte de ţară.
Din comuna Păltinoasa se poate ajunge extreme de rapid la Pârtia de schi „Şoimul” – pârtie de schi situată în zona Gura Humorului – Ariniş.
În comună se mai pot vizita: expoziţia de sculptură din lemn „Ignătescu Toader” şi sala muzeu tradiţii populare amenajată în cadrul unui proiect cu finanţare europeană .
